Reţeta datează din Evul Mediu și a fost inventată în Ungaria. Numele ei vine de la cuvântul maghiar "gulyás", care înseamnă păstor de vite. Acești oameni umili au fost cei care s-au gândit pentru prima dată la această mâncare săţioasă și ușor de gătit, care a fost declarată "preparat tradițional unguresc" de către regele Josef al II-lea în secolul al XVIII-lea.
Este o supă groasă făcută din carne de vită, ceapă, ardei, paprika, foi de dafin, vin alb şi oţet care este absolut delicioasă dacă este gătită într-un ceaun la foc mare.
O variantă a reţetei conține următoarele ingrediente: 600 de grame de carne de vită, 200 de grame de ceapă, 2 caţei de usturoi, 3 linguri de unt topit, 1 linguriţă de boia, sare, 2 frunze de dafin, 1 lingură de oţet, 240 de grame de roșii decojite, 2 ardei, 300 de grame de cartofi, 1 lingură de faină şi 2 linguri de smântână. (Alternativ, unele reţete conţin găluște, untură, pastă de ardei, chimen, morcovi, leuștean sau ouă.)
Pentru a găti acest preparat, ceea ce trebuie să faci este să speli în primul rând carnea, să o tai în bucăți mici și să o presari cu piper. Apoi, ceapa şi usturoiul se curăţă şi se mărunţesc. Se încălzește untul și după ce s-a topit, se poate adăuga carnea. Bucăţile se prăjesc pe toate părţile până devin uşor maronii. Apoi, adăugă ceapa și usturoiul și lasă-le să se călească împreună cu carnea. Acum poţi adăuga boiaua, sarea, foile de dafin, oţetul, roşiile, și 700 ml de apă. Ar trebui să laşi totul la fiert pentru aproximativ o oră și jumătate.
În timp ce mâncarea se găteşte și aromele se întrepătrund, poţi pregăti restul ingredientelor pentru a le adăuga la sfârșit. Ardeii trebuie spălaţi și tăiaţi în fâșii de aproximativ 1 cm și semințele, îndepărtate. Apoi, cartofii trebuie curățaţi, spălaţi și apoi tăiaţi în bucăți de 2 cm.
Ardeii trebuie adăugaţi după ce tocana a fiert timp de o oră, iar cartofii, la 15 minute înainte de a lua oala de pe foc. Pentru a definitiva preparatul, se amestecă făina cu apă și se încorporează în tocană. Apoi, la sfârșit, se adaugă smântâna.
Și totul e gata! Acum puteţi savura această minunată mâncare, cu un vin roșu sec.
Surse:
Chiriac, Simona, „Gulaşul din pustă”, Taine şi istorii culinare, 2 Aprilie 2008, URL: http://taine-si-istorii-culinare.blogspot.ro/2008/04/gulaul-din-pust.html , Accesat: 18.06.2015.
Matyiku, Maria, „Gulaşul ardelenesc: o ciorbă deosebit de gustoasă şi populară”, The Epoch Times, 24 Martie 2014, URL: epochtimes-romania.com/news/gulasul-ardelenesc-o-ciorba-deosebit-de-gustoasa-si-populara---214544, Accesat: 18.06. 2015.
„Reţete gulaş: 11 reţete de gulaş”, Apropo TV Ro, 18 Decembrie 2012, URL: http://stiri.apropotv.ro/life-style/culinar/retete-gulas-11-retete-de-gulas-10399542 , Accesat: 18.06.2015.
„Reţetă românească: gulaş ardelenesc”, Actualitatea, 1 Ianuarie 2015, URL: http://www.ziarulactualitatea.ro/reteta-romaneasca-gulas-ardelenesc/ , Accesat: 18.06.2015.
Andra Mihaela Cimpean
International editions: