Tradițiiluni 27 februarie 2017

Lăsata Secului - păstrează rămășițele sărbătorilor păgâne de o deosebită importanță pentru calendarul popular

Începe Postului Mare, o perioadă de purificare de natură trupească dar, mai ales, una de natură spirituală

Lăsata Secului

Lăsata Secului este ultima mare ”sărbătoare” înaintea Postului Mare al Paștilor. Se celebrează, din punct de vedere culinar, cu multe feluri de mâncare, fiind un veritabil ospăț, în care se mănâncă și se bea pe săturate.

Există și feluri rituale de mâncare, cum ar fi piftiile, și care se dau și de pomană, în Sâmbăta care precede Lăsatul Secului de brânză, pentru spiritul celor morți, precum și celebra Plăcintă a lui Lazăr. Deopotrivă, se poate consemna și un număr însemnat de rituri, menite să despartă definitiv cele două planuri: cel al căldurii de cel al frigului, al luminii de întuneric, al vieții de cel al morții:

Ultima zi în care se poate mânca acest tip de aliment, carnea, se mai numește și lăsatul de sec de carne. Atât Lăsatul de sec de carne, cât și cel din săptămâna ce urmează, Lăsatul de sec de brânză, păstrează reminiscențele unor sărbători păgâne deosebit de importante pentru calendarul popular. În plină iarnă, este vorba despre ceremonii  prin care se marca despărțirea oficială de frigul și de întunericul de moarte al iernii, precum și ceremonii de invocare a soarelui învingător, de stimulare a acțiunii acestuia, slaba putere a lui fiind considerată ecoul unui moment critic prin care trece astrul, care trebuia astfel ajutat, prin intermediul unor ritualuri speciale.”[1]

Trebuie amintit faptul că în mai toate regiunile țării, la această dată se practică ritualul jocului cu măști, și care poartă nume felurite, în funcție de zonă: mascați, măimuși, leoarfe, corni. Aceștia nu sunt altceva decât tineri care se maschează la această dată, se îmbracă în piei de animale, de oaie, de lup, de urs, se încaieră (în unele zone nu doar simbolic), se lovesc cu bâtele, în joacă, se iau la trântă.

Obiceiul poartă nume felurite, în Banat fiind cunoscut sub numele de Lunea Cornilor (în Valea Almăjului), ori fărșang (în zona Oraviței). Fundamental, obiceiul este un carnaval, menit să refacă haosul primordial, din care lumea va fi readusă ab ordos, odată cu Învierea lui Iisus. Sunt abolite regulile sociale împântenite, flăcăii colindă satul, rostind cuvinte și cântece licențioase, ciupesc fetele mari și chiar nevestele, fără a exista vreo supărare din partea cuiva.

Mai mult de atât, dacă un flăcău este hotărât să ia de nevastă o fată, în pofida împotrivirii părinților, el intră în ceata mascaților și colindă casa fetei, transmițând astfel hotărârea de a se căsători cu respectiva fată. Noaptea se aprind focuri mari, iar tinerii sar peste foc. Este un început al purificării, și care va continua pe tot parcursul Postului Mare. O purificare de natură trupească (trecerea prin foc, abținerea de la carne brânză, ouă) dar, mai ales, una de natură spirituală.

Surse: nicolaecristianbadescu,blogspot.ro

[1] Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, p. 141, București, Editura Paideia, p. 576

Gheorghe Sechesan

AEROPORTURI


CONSULATE GENERALE


NUMERE DE TELEFOANE UTILE

  • 112 - Apeluri de urgenta (Nr. unic de urgenta)
  • 118932 - Informatii numere de telefon
  • 1958 - Ora exacta
  • 0256-437973 - Centrul de Informare Turistica Timisoara
  • 0256-493806 - Informatii CFR
  • 0256-493471 - Autogara Autotim Timisoara
  • 0256-493639 - Aeroportul International Timisoara
  • 0256-220835 - Oficiul Registrul Comertului
  • 0256-408300 - Primaria Timisoara
  • 0256-493694 - Consiliul Judeţean Timis
  • 0256-493393 - Timpark ( N. Titulescu 10- ADP)
  • 0256-402703 - Politia rutiera
  • 0256-246112 - Politia locală

TAXI

  • Radio Taxi - 0256-940
  • Euro Taxi - 0256-941
  • Pro Taxi - 0256-942
  • Fan Taxi - 0256-944
  • Tudo Taxi - 0256-945
  • Autogen Taxi - 0256-988

ÎNCHIRIERI AUTO

International editions:   English | Italiano | Română