Palatul Banffy din Cluj-Napoca

Palatul Banffy este una dintre cele mai frumoase și impunătoare clădiri din Cluj-Napoca și una dintre cele mai importante edificii baroce din Transilvania. Acesta a fost deținut de familia Banffy și a fost construit la cererea lui Gyorgy Banffy pentru a reflecta statutul și averea sa.

Contele Gyorgy Banffy s-a întors în Cluj-Napoca după terminarea studiilor sale la Viena. Avea deja o casă în centrul cetății, dar dorea să construiască un palat care să uimească pe toată lumea, și, ca atare, a mai cumpărat trei case care se aflau în vecinătatea alei sale. Apoi l-a angajat pe arhitectul german Johann Eberhard Blaumann să-i pună în aplicare planul.

Construcțiile au început în 1774, dar au fost întârziate doar un an mai târziu din cauza unor dificultăți financiare. Clădirea a fost finalizată în anul 1786, tocmai la timp pentru numirea contelui ca guvernator al Transilvaniei.

Palatul are forma unui patrulater - 67 de metri lungime și 48 de metri lățime - și conține o curte interioară, un etaj și numeroase camere. Parterul era ocupat de către servitori, bucătărie și diverse depozite, în timp ce etajul era rezervat membrilor familiei Bánffy și oaspeților lor. Istoricii spun că familia a organizat multe baluri în această reședință și mai ales în curtea interioară.

Alți nobili din acea perioadă au descris mobilierul somptuos și decorațiunile pe care că palatul le conținea. Potrivit lui cu Josika Miklos, zidurile erau acoperite cu carpete din damasc ardelenesc roșu, în timp ce camerele aveau mobilier din lemn solid și oglinzi venețiene.

Mulți oameni celebri au fost cazați aici când se aflau în vizită la Cluj-Napoca. Împăratul austriac Francisc I și soția sa, Carolina, au privit o paradă militară din Piața Unirii de la balconul palatului. Un alt cuplu celebru care a stat aici au fost împăratul austro-ungar Franz Josef și împărăteasa Sisi. Compozitor Franz Liszt a susținut, de asemenea, o serie de concerte în camerele edificiului.

Clădirea a fost naționalizată în 1948 iar în 1956 a devenit sediul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. După anul 2000, a fost revendicată de către urmașii unei foste românce care a lucrat ca menajeră pentru ultimul descendent Banffy, dar procesul este încă în curs de desfășurare.  

Surse:

Ciorca, Ioan şi Horvath, Leonard (ed.) (2011), ”Așezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca”, Direcția județeană pentru cultură și patrimoniu național Cluj, Cluj-Napoca, 2011.

Magradean, Vasile, ”Poveste urbană: Palatul Banffy, perla clădirilor din Cluj. Arhitectul a fost recompensat cu salariul pe 100 de ani.”, 24 Iulie 2014, URL:   http://www.mediafax.ro/cultura-media/poveste-urbana-palatul-banffy-perla-cladirilor-din-cluj-arhitectul-acestuia-a-primit-salariul-pe-100-de-ani-foto-12968345 , Accesat: 07.06.2015.    

”Palatul Banffy”, Muzeul de artă Cluj-Napoca, URL: www.macluj.ro/palatul.html, Accesat: 07.06.2015. Weisz, Attila, “Palatul Banffy, Cluj-Napoca”, Referințe, 18 Februarie 2010, URL: http://enciclopedie.referinte.transindex.ro/monument.php?id=194 , Accesat: 07.08.2015.