Fie că locuiesc la sat sau oraș, românii pregătesc bucate din belșug în perioada Crăciunului. Cu toate că tradițiile se schimbă și lucrurile nu mai sunt ca acum o sută de ani, Crăciunul românesc, aflat între tradiție și modernitate, păstrează exagerarea rituală a sărbătorilor de iarnă. Unii dintre români pregătesc mâncarea acasă și așteaptă colindătorii, în vreme ce alții scriu liste lungi de cumpărături, astfel că supermarketurile sunt foarte aglomerate în zilele premergătoare Crăciunului. Această exagerare a românilor în alimentație, devine subiect de știri în mass-media.
Odată cu schimbările, cu împrumuturile pe care le fac românii de la alte popoare, în orașele din România au apărut târgurile de Crăciun. Spre deosebire de târgurile de la popoarele germanice, la români predomină hrana pe bază de carne, cu toate că în perioada dinaintea Crăciunului este post.
În zilele de praznic, 24, 25 și 26 decembrie, la români lucrurile sunt bine stabilite: în 24 decembrie, sărbătoarea este una în comunitate, 25 decembrie este ziua de Crăciun care, în mod obligatoriu se petrece cu familia. Abia în 26 decembrie, oamenii încep vizitele la rude și prieteni.
Dacă în zone ca Bucovina sau Maramureș tradițiile sunt mai bine conservate, colindatul, de pildă, tinde să se piardă în orașele mari. El este reinventat sub formă artistică, mai cu seamă de soliști care au ajuns celebri datorită colindelor. Un astfel de exemplu este cântărețul de folk Ștefan Hrucă, lansat în anii ’80. El a ajuns celebru pentru colindele pe care le interpretează, fiind aproape o emblemă a Crăciunului la români.
Pentru cine este interesant de colindele populare, grupul „Icoane”, al a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, are un repertoriu de colinde care arată substratul arhaic al acestor cântece. Textele vechi ale colindelor descriu aspecte ale vieții omului, iar într-o familie care primește grupul de colindători, există colinde pentru toți membrii, în funcție de vârstă, profesie și categorie socială. Așadar, sărbătorile românești presupun un arsenal de tradiții vechi și noi, unele inventate în ultimii ani. Lucrurile evoluează, însă abundența și semnificațiile religioase din această perioadă rămân o caracteristică a sărbătorilor la români.
Surse și foto:
timpolis.ro/arhiva/articol-craciun-multicultural-in-banat-21787.html ; no14plusminus.ro/2012/12/10/ansamblul-de-muzica-traditionala-icoane/ ; http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/traditii-credinte-obiceiuri-prezente-sarbatorile-iarna-68777.html
E.P.
International editions: