Cazanele Dunării ...

Fiecare persoană care a auzit de minunile pe care le oferă Dunărea omenirii, cunoaște mitul a cazanelor. De fapt, acesta este locul unde fluviul trebuie să traverseze munții. Forța cu care apa își face drum printre stâncile Carpaților creează un peisaj unic, care, în timp, a devenit patrimoniul turistic al zonei.

Înainte de a se fi construit lacul artificial de la Porțile de Fier, Dunărea și-a creat aici propriul ei spectacol: Cazanele mari și Cazanele mici. În aceste zone, râul era îngust și traficul maritim devenea tot mai îngreunat. Puterea apei a creat bule , dând impresia unor vârtejuri. Prin urmare, oamenii i-au spus acestui locului cazane, rămânând în memora lor ca unul dintre cele mai atractive fenomene ale Dunării.

Când a fost construit lacul artificial, o parte dintre localități au fost strămutate, ceea ce a dat naștere multor legende spuse de localnici, mai ales cea despre fierberea apei între stânci, pentru că turiștii asta vor să vadă. Astăzi, impresia fierberii apelor în cazane este percepută cu dificultate din cauza construcției lacului artificial, dar peisajul este cu adevărat unic. Au rămas însă poveștile călătorilor care prezentau cazanele ca o porțiune înspăimântătoare, prin care navele treceau cu greu, încercând să învingă furia Dunării care crea vârtejuri periculoase.

De-a lungul golfului, spectacolul este completat de sate cu istorie și monumente care arată un trecut interesant. În satul Dubova, turiștii pot admira statuia lui Decebal, regele dacilor, mănăstirea Mraconia și laleaua galbenă care crește în zona cazanelor, dacă ești acolo la momentul potrivit. Pe malul sârbesc a Dunării, se află Tabula Traiana, inscripția lăsată de romani, care arată rolul împăratului lor în aceste locuri.

În același timp, zona a cazanelor este plină de peșteri cunoscute pentru poveștile lor. Despre Grota Veterani se spune că a fost unul dintre altarele dacice, iar peștera Ponicova este cunoscută pentru coloniile sale de lilieci.

Tot în aceste locuri se crede că a Sfântul Gheorghe ar fi ucis balaurul. Din cadavrul monstrului, pe care Sfântul Gheorghe l-a lăsat într-o peșteră, a ieșit musca columbacă care timp de secole a dus la moartea animalelor din gospodării. Abia după ce s-a construit lacul artificial, de la Poțile de Fier, peștera a fost acoperită de apele Dunării, iar oamenii nu au mai văzut musca columbacă.

Să revenim în prezent ...! Dunărea trece prin munți destul de liniștită ... Unii turiști caută apa fierbând în cazane... Noua mănăstire Mraconia, construită pe malul Dunării, își așteaptă vizitatorii, statuia lui Decebal privește lumea de pe cealaltă parte a drumului.  

Bibliografie

Arthur şi Albert Scott, Basme valahe, cu o introducere despre poporul valah şi o anexă destinată explicării basmelor, Iaşi, Editura Polirom;

Călători străini despre țările române, vol. VI, București, Editura Științifică și Pedagogică, 1976;

Foto: Arhiva ”Living Heritage-An Unlimited Resource for Tourism Development”.