Bucureşti de la medieval la modern - Ansamblul Patriarhal, componentă importantă a patrimoniului arhitectural al Bucureştiului

Aşezat pe vatra mănăstirii “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” - ctitorită de voievodul Constantin Serban Basarab (1654-1658)) - Ansamblul Patriarhal, alcătuit din Catedrala Patriarhală, Reşedinţa Patriarhală şi Palatul Patriarhiei , contribuie la îmbogăţirea patrimoniului arhitectural al Bucureştiului.

Catedrala Patriarhală este construită dupa modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş. O adevărată capodoperă, compusă din altar şi naos, cu un pronaos supralărgit, sprijinit pe coloane de piatră, cu remarcabile capiteluri sculptate şi poleite. La exterior, un brâu de piatră delimitează două registre arhitecturale. În pridvor, deasupra uşii de la intrare, se află icoana praznicară, a Sfinţilor Împaraţi Constantin şi Elena, pictată în 1665.

Pictura murală actuală, în manieră neobizantină, a fost realizată de Dimitrie Belizarie, între anii 1932-1935, suprapusă peste doua straturi de picturi mai vechi. Catapeteasma este ornamentată cu o sculptură filigranată, poleită cu aur. Catedrala adăposteşte moaştele Sf. Dimitrie cel Nou (patronul spiritual al oraşului Bucureşti), aşezate într-o raclă de argint.

Reşedinţa Patriarhală a fost iniţial stareţie, dezvoltată ulterior ca reşedinţă mitropolitana (în 1668) şi mai târziu, ca reşedinţă patriarhală (în 1925). Cel mai valoros element al resedinţei, este paraclisul. Eleganţa proporţiilor, valoarea picturii bine conservate, frumuseţea compoziţiei decorative şi măiestria cu care este lucrată partea de lemn ajurat şi poleit, fac din acesta un unicat de artă şi arhitectură. Paraclisul adăposteşte o parte din moaştele Sfantului Ioan Gura de aur, ferecate într-o ripidă de argint, asezată într-o raclă de stejar sculptat. Ele au fost dăruite Patriarhiei Române de către Silvano Piovanelli, Cardinalul Florenţei.

Palatul Patriarhiei este construit la începutul sec. XX, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu. Faţada construcţiei, ornată cu pilaştrii pe două nivele, este realizată în stil neo-clasic, cu un parter impozant şi un peristil format din 6 coloane ionice, grupate câte două. Cupola clădirii, asemănătoare cu cea a Ateneului Român, este prevăzută cu un lanternou, formând axa de compoziţie a construcţiei.

Ansamblu Patriarhal, constituie un frumos edificiu de rugă şi pelerinaj pentru credincioşi, la fel de atractiv însă şi pentru turiştii veniţi la Bucureşti, să se îmbogăţească din punct de vedere cultural,spiritual şi sufleteşte.