Cântecele Mariei Tănase

  Un artist mare este, de obicei, o legendă vie. Poveștile despre viața și cariera sa nu încetează să apară, mai cu seamă dacă artistul cu pricina lasă urme adânci în domeniul său. În această categorie intră și Maria Tănase, care a devenit eternă prin muzica ei. Orice prezentare a sa trebuie să înceapă cu niște titluri celebre; iar cine nu le cunoaște trebuie să asculte aceste cântece: Mărioară de la Gorj, Mărie și Mărioară, Ciuleandra, Cine iubește și lasă etc. Maria Tănase a rămas în memoria românilor ca Privighetoarea sau Edith Piaf a României. Cu talent muzical încă din copilărie, Maria Tănase a devine celebră la maturitate, iar în prezent, reprezintă legenda muzicii folclorice românești lansată în perioada interbelică.

Originară din mahalaua Bucureștilor, Edith Piaf a României culege de-a lungul carierei sale cântece din toate regiunile românești, iar modul în care le-a interpretat a rămas un exemplu de neegalat în muzica românescă.

În anul 1939, Maria Tănase este remarcată la nivel mondial, fiind selectată să participe la Expoziția Internațională de la New York. Acesta este momentul în care ea va cânta pentru Herbert Hoover, Franklin Delano Roosevelt, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi, George Enescu.

I se porpune să rămână în Turcia pentru a lucra la Radio Ankara și la Institutul de Etnografie, dar Maria Tănase refuză și decide să se întoarcă în România.

Din 1958 începe să interpreteze cântece tradiționale românești adaptate în limba franceză: Doïna de Dolj, La malédiction d'amour (Cine iubește și lasă), Danse montagnarde (Uhai, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-așa). Discul pe care au fost imprimate aceste piese a fost distins cu „Grand prix du disque" (marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros" din Paris.

Repertoriul muzical al Mariei Tănase cuprinde aproape 400 de piese, dintre care cele mai cunoscute sunt: Am iubit și-am să iubesc (cântec lăutăresc de mahala din perioada interbelică), Aseară ți-am luat basma (un cântec foarte ritmat de proveniență urbană),  Cine iubește și lasă (cântec pe care l-a cules Harry Brauner și pe care Maria Tănase l-a preluat și l-a transformat într-unul din șlagărele sale), Ciuleandra (este un joc din Muntenia care începe foarte lent și devine tot mai repede cu fiecare pas), Mărie și Mărioară (cântec preluat de la lăutarii care cântau în Bucureștiul interbelic), Până când nu te iubeam (cântec de origine citadină, publicat de Anton Pann într-una din culegerile sale), Trenule mașină mică (un cântec specific perioadei interbelice).

Bibliografie și foto:

http://www.tribunanoastra.org/2013/10/maria-tanase.html  enciclopediaromaniei.ro/wiki/Maria_T%C4%83nase ; muzica.metropotam.ro/articole-despre-muzica/10-melodii-legendare-semnate-maria-tanase-si-povestea-lor-art8548945485/