Puncte de interes24 septembrie 2022

Cetatea Rupea și frumusețea cetăților medievale

Cetatea a avut mai multe denumiri de-a lungul istoriei, pe lângă proveniența sa din Räppes din dialectul săsesc, mai provine și din denumirea maghiară Kőhalom sau Cetatea Cohalom, adică ”grămada de piatră”

Cetatea Rupea

Cetatea Rupea

Cetatea Rupea, din județul Brașov, se află a intersecția drumurilor care făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească. Cetatea a servit ca ultim loc de refugiu al sașilor răsculați împotriva regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei, dar care, de-a lungul istoriei, a avut și alte destinații, precum cea de reprezentanță regală în condițiile existenței voievodatului Transilvaniei, fiind direct influențată de istoricul zonei și de comunitatea săsească. De-a lungul istoriei, cetatea Rupea a servit ca loc de refugiu pentru populația satelor din împrejurimi în fața repetatelor atacuri ale tătarilor și a turcilor.

Cetatea a fost construită pe o stâncă de bazalt la înălțime de circa 21 metri deasupra de piața centrală a localității Rupea. A fost construită în trei etape și în forma finală poate fi asemuit unui melc sau unei spirale ascendente care se întinde pe o suprafață de circa 10400 m². Întregul ansamblu arhitectural este compus din trei incinte: Cetatea de Sus, care datează din secolul al XIV-lea, Cetatea de Mijloc, construită în secolul al XV-lea, și Cetatea de Jos, care a fost ridicată în secolul al XVII-lea.

Prima atestare documentară a cetății Rupea datează încă din 1324 și este în legătură cu o răscoală a sașilor. În secolul al XIV-lea sașii au construit Cetatea de Sus peste ruinele unei cetăți dacice, cunoscută sub denumirea de Rumidava.

Cetatea a avut mai multe denumiri de-a lungul istoriei, pe lângă proveniența sa din Räppes din dialectul săsesc, mai provine și din denumirea maghiară Kőhalom sau Cetatea Cohalom, adică ”grămada de piatră”.  

Cetatea de Sus, cea mai înaltă și mai veche parte a cetății care a găzduit în secolele XVI-XVII circa 100 de locuințe, cămări și spații de depozitare a rezervelor de alimente. Azi se mai conservă doar câteva clădiri de acest tip, precum și ”Camera de sus” sau ”Camera nouă”.

În această parte a cetății zidurile și clădirile au fost construite direct în stâncă sau mai bine zis ca o prelungire a zidului de bazalt pe care a fost construită, ceea ce denotă o mare iscusință a celor care l-au construit având în vedere mijloacele tehnice existente la acea vreme. Această îmbinare a permis o durabilitate de secole până la restaurarea survenita în 2014, sfidând timpul. Este punctul maxim de înălțime dar și cu o vizibilitate maximă și deschidere către toate părțile.

Poarta de acces către Cetatea de Mijloc, care odinioară se bloca cu un grilaj metalic, așa numita hersă care se ridica și se cobora,este un sistem folosit și în alte cetăți din Țara Bârsei. Aici se mai conservă Turnului Pulberăriei, Turnul Umbrei, Turnul Cercetașilor, Capela ridicată de greful Andreas Lang, care fără îndoială era o oficialitate în zonă, având în vedere că a ridicat această construcție din banii pentru a se refugia acolo împreună cu familia sa în timpul asediilor.

           

Pe una din laturii clădirii, și anume pe latura cea mai inaccesibilă în caz de atac al cetății, se mai păstrează și acum o portiță, numită și Portița Iscoadelor, folosită de către iscoadele cetății.

Se mai păstrează camera judelui legal și camera judelui scăunal, care aveau un rol administrativ și politic în zonă, reprezentând puterea și oficialitatea maghiară, Turnul Căpos, Turnul Pentagonal, precum și un zid în formă de semicerc, un element de apărare specific medieval numit rondelă. Aceasta ieșea cumva în afara structurii cetății pentru a avea o mai bună vizibilitate și o mai bună funcționalitate din punct de vedere al apărării.

Cetatea de Jos cu Magazia Militară, Turnul Slujitorilor, Turnul pentagonal, Turnul Slăninii și Turnul Porții reprezenta partea cea mai vulnerabilă în fața atacurilor. Aici se află și fântâna cetății, adâncă de circa 41 metri, esențială pentru supraviețuirea refugiaților în timpul asediilor.

Poziția ei strategică a asigurat existența și supraviețuirea ei de-a lungul timpului, și chiar dacă a fost atacată în diverse rânduri ea nu a picat pradă niciodată. Astăzi Cetatea Rupea domină orizontul cu prezența ei câștigându-și cu mândrie titlul de emblema orașului.  

Bibliografie:

http://www.activenews.ro/economie-turism/Cele-mai-spectaculoase-cetati-din-Romania-117651 

http://www.brasov.ro/istorie-cultura/cetati/cetatea-rupea-75.html #sthash.8ghCQWVK.dpuf  

D.K.

AEROPORTURI


CONSULATE GENERALE


NUMERE DE TELEFOANE UTILE

  • 112 - Apeluri de urgenta (Nr. unic de urgenta)
  • 118932 - Informatii numere de telefon
  • 1958 - Ora exacta
  • 0256-437973 - Centrul de Informare Turistica Timisoara
  • 0256-493806 - Informatii CFR
  • 0256-493471 - Autogara Autotim Timisoara
  • 0256-493639 - Aeroportul International Timisoara
  • 0256-220835 - Oficiul Registrul Comertului
  • 0256-408300 - Primaria Timisoara
  • 0256-493694 - Consiliul Judeţean Timis
  • 0256-493393 - Timpark ( N. Titulescu 10- ADP)
  • 0256-402703 - Politia rutiera
  • 0256-246112 - Politia locală

TAXI

  • Radio Taxi - 0256-940
  • Euro Taxi - 0256-941
  • Pro Taxi - 0256-942
  • Fan Taxi - 0256-944
  • Tudo Taxi - 0256-945
  • Autogen Taxi - 0256-988

ÎNCHIRIERI AUTO

International editions:   English | Italiano | Română