Bucureşti, de la începuturi şi până în prezent

Puţină istorie: Legenda spune că un păstor pe nume Bucur s-a stabilit cu oile sale într-o câmpie fertilă, aproape de un râu şi a format o aşezare omenească – aceasta fiind acum Bucureşti, capitala României.

Surse documentare medievale atestă existenţa cetăţii Bucureştilor pentru prima dată în 20 septembrie 1459. Nimic important nu s-a mai notat în hrisoavele istorice, până în anul 1659, când Bucureşti devine capitala Ţării Româneşti sub domnitorul Gheorghe Ghica.

Două secole mai târziu, în 1859, Bucureşti devine capitala nou formatei ţări România, care a apărut după ce Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn şi în Moldova, şi în Ţara Românească. Cele două state medievale s-au unit într-unul modern, care şi-a obţinut independenţa după războiul din 1877 împotriva Imperiului Otoman.

Epoca de aur a dezvoltării culturale şi arhitectonice

Cea mai mare dezvoltare a început în România după ce a devenit monarhie în data de 10 mai 1866 – zi în care prinţul german Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen a pus piciorul pe tărâm românesc pentru a deveni Regele Carol I.

Unele dintre cele mai impresionante repere arhitectonice ale Bucureştiului au fost construite în ultima decadă a secolului al XIX-lea şi primele două decade ale secolului XX. Palatul Regal (acum sediul Muzeului Naţional de Artă - www.mnar.arts.ro ), Ateneul Român (http://www.fge.org.ro/en/romanian-atheneum.html ), Palatul Cotroceni (care este în acelaşi timp reşedinţa oficială a Preşedintelui României şi muzeu - www.muzeulcotroceni.ro ) sunt doar câteva din marile realizări arhitectonice ale erei monarhiste.

După secole întregi de modă orientală, otomană şi bizantină, elita Bucureştiului face cunoştinţă cu gusturile Europei de Vest. Nobilimea, politicienii şi proprietarii de terenuri încep să remodeleze capitala. Multe vile în stil Art Nouveau sunt construite în această perioadă, toate în jurul Palatului Regal şi arterei la modă Calea Victoriei, creând ce numim acum Centrul Vechi.

Una din aceste vile, reprezentativă pentru epocă, este reşedinţa marelui compozitor şi violonist român George Enescu, acum casă memorială ce poate fi vizitată de turişti (http://www.georgeenescu.ro ).