Mlaștina din Peșteana găzduiește ultima plantă carnivoră

Mlaştina din Peșteana este una din cele mai sudice mlaştini oligotrofe din ţara noastră. Ea se întinde pe o suprafață de circa două hectare și face parte din Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului. Mlaștina s-a format prin colmatarea unui lac pleistocenic (perioadă geologică care a început acum 2,5 milioane de ani si s-a terminat acum aproximativ 12.000 de ani).

Mlaștina din Peșteana a fost declarată rezervație naturală datorită densității plantei carnivore care crește în ea, drosera rotundifolia sau roua cerului, un relict glacial și una dintre puţinele plante carnivore din flora României.

Să nu vă imaginați că plantele carnivore au un aspect înfricoșător, că au tentacule uriașe și mănâncă tot felul de vietăți. Nici pe departe. Acestea au un aspect atrăgător pentru că trebuie să fie ”capcane pentru musculițe”. Roua cerului are o înălțime care nu depășește 10-20 cm iar frunzele sunt acoperite de numeroși peri glandulari cu rol în digerarea insectelor. Perișorii, numiți și tentacule, secretă substanțe lipicioase care se adună sub formă unor picături strălucitoare de rouă, de unde vine și denumirea plantei.

O insectă care se așază pe o frunză a acestei plante se lipește de sucul lipicios al perilor măciucați. Făcând mișcări de eliberare, ea se lipește de mai mulți peri. Perii se încolăcesc în jurul insectei și secretă un suc lipicios, abundent , care sufocă insectă. Ea este apoi digerată de anumite enzime proteolitice timp de câteva zile, din insectă rămânând doar scheletul chitinos. Planta consumă: aproximativ 50 de insecte pe an.

Mlaştina din Peșteana, numită de către săteni și Tăul fără fund, este considerat de către localnici un loc al Necuratului. Legendele spun că animalele care intrau să se adape în această mlaștină erau înghițite pur și simplu de aceasta cu car cu tot.

Sătenii mai spun că mlaștina ar comunica cu Oceanul ...