Stretenia sau Ziua Ursului este sărbătorită în ziua de 2 februarie

Rolul calului, ursului şi lupului ca repere în scurgerea anuală a timpului s-a păstrat şi în calendarul solar strămoșesc şi românesc, iar cultul lor a fost valorificat şi revalorificat de creaţia folclorică (credinţe, legende, proverbe, basme etc.) şi plastică ţărănească. Ursul reprezintă unul dintre cele mai importante animale din istoria arhaică a poporului român.

Cultul ursin datează, se pare, din vremea dacilor. Se spune că în preajma lui Pitagora, celebrul filosof antic,  se mai afla un tânăr, provenit din Tracia, numit Zalmoxis. Acest nume îi fusese dat deoarece a fost învelit într-o piele de urs. Într-adevăr, dacii numesc  pielea de urs „zalmos”. Zalmoxis învelit în pielea de urs apare şi el, precum Harap-Alb, ca fiu al Ursoaicei şi semnifică evident supremaţia castei războinice în spațiul geto-dac, în acel moment.

Ursului îi este dedicată o sărbătoare în spațiul tradițional, probabil importantă odinioară numită Stretenia, inclusă în ciclul Martinilor de iarnă. Sunt presupuse divinităţi preistorice patroni ai urşilor, celebraţi la 40 de zile (!) după Crăciun (1-3 februarie), pentru protecţia, în principal a vitelor de fiarele pădurii. Cel mai puternic şi mai periculos dintre ei, Martinul cel Mare este sărbătorit în ziua de 2 februarie, numită de altfel şi Ziua Ursului, sau Stretenia.

Această zi deschide, potrivit altor credinţe, Anul Nou Viticol şi Pomicol, dedicată reprezentării mitice cu acelaşi nume, sinonimă cu Stretenia. În Calendarul Popular Ziua Ursului ocupă ziua de mijloc a Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martinilor de Iarnă (Banat).

În calendarul creştin ortodox pe data de 2 februarie se celebrează Întâmpinarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.În ambele cazuri, la Zilele Ursului şi la Baba Dochia, se credea că se întâlneşte iarna cu vara, timp favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice, pentru prorocirea belşugului viţei-de-vie şi pomilor fructiferi şi altele.

Se crede, astfel, că în această zi ursul iese din bârlog și, dacă își vede umbra (adică este senin, vreme frumoasă), va intra din nou în adăpost, dar dacă este vreme urâtă (și nu își vede umbra) va rămâne afară, semn că iarna este pe sfârșite.