Tradiții03 august 2020

Ia românească, de la tradiție la modernitate

De Sânziene, pe întreg mapamondul se poartă ia românească!

Fetiță în ie

Fetiță în ie

Ia reprezintă piesa principală a costumului tradiţional românesc, celelate piese se conturează în jurul ei, se armonizeză ornamental şi cromatic cu aceasta. Ea reprezintă mai mult decât un simplu obiect vestimentar, reprezintă un simbol, o dovadă istorică a existenţei si continuitaţii portului tradiţional românesc.

                                         

Cea mai veche camaşă de acest tip este cea întreagă, care cuprindea şi poale. Urmatoarea este ia (sau cămaşa cu altiţă) şi mai apoi "cămaşa cu platcă", care a apărut sub influenţa modei urbane. La început cămaşile erau confecţionate din in sau cânepa, iar mai târziu din bumbac, borangic si mătase.

Nu se ştie cu exactitate când a apărut acest port, dar unele surse consideră că acest tip de îmbrăcăminte ar fi fost purtată încă din perioada culturii Cucuteni (5500-2750 i.Hr.). Ia este de fapt, o cămaşă tradiţională românească, folosită în zile de sărbătoare, confecţionată din pânză albă, împodobită cu mărgele şi broderii la mâneci, pe piept şi la gât.

                                 

Motivele cusute sunt stilizate, geometrice sau inspirate din natură. Culorile şi motivele sunt diferite, în funcţie de vârsta, dar şi de evenimentul la care urma să fie purtată.

De-a lungul timpului, ia românesca a fascinat pictori, fotografi, personalităţi şi designeri din ţară şi de peste hotare. Principesa Ileana, Principesa Elena, Regina Maria sunt printre personalitățile regale care  au purtat cu mândrie portul popular românesc. Dintre toate, cea care a transformat ia într-un stil vestimentar personal, a fost Majestatea Sa Regina Maria (regină a României, principesă de Edinburg ,de Saxa - Coburg şi Gotha).

                                          

Ia românească a fost şi este admirată şi în afara ţării. Astfel pictorul francez Henri Matisse pictează în 1940 "La blouse roumaine", inspirat de colecţia de ii primite de la pictorul român Theodor Palladi.

                                           

Picturile lui Matisse se vor transforma în sursă de inspiraţie pentru casa de modă Yves Saint Laurent, care a integrat ia într-o colecţie de haut-couture, in 1981. În anul 2006 un alt vestit designer, Jean Paul Gaultrier, dedică o coleţie întreagă portului tradiţional românesc. În anul 2008 Oscar de la Renta foloseşte  imprimeuri si texturi inspirate din ţinuta populară românească. În anul 2011 Philpippe Guilet dedică o colectie "100% couture, 100% modernă, 100% românească cu artizani si artişti români“, României.

                                           

Şi designeri români au inclus elemente ale portului tradiţional românesc în creaţiile lor. Ingrid Vlasov, Adrian Oianu, Valentina Vidraşcu, Andra Andreescu sunt printre cei care reinventează ţinute moderne, impregnate de elemente tradiţionale româneşti.

De Sânziene, pe întreg mapamondul se poartă ia românească!

Din 2013, o comunitate constituită prin intermediul facebook (denumită "La Blouse Roumaine"), reuşeşte să creeze un eveniment special, declarând ziua de 24 iunie, "Ziua Universală a Iei", zi în care femeile românce, sunt îndemnate a purta ie, indiferent în ce colţ al lumii s-ar afla. Ziua nu a fost aleasă întâmplător, deoarece acum se sărbătoreşte "ziua de Sânziene". O sărbătoare asociată cultului recoltei, vegetaţiei si fertilitaţii, dar şi soarelelui.Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, cu radacini într-un străvechi cult solar.

Legendele spun că Sânzienele (sau Drăgăicile) sunt zâne bune , care se adună în ziua în care soarele ajunge la apogeu (solstiţiul de vară),îmbrăcate în cămăşi albe, purtând coroniţe de flori galbene.Se prind în horă şi joacă, dănd astfel puteri deosebite florilor si buruienilor, transformându-le în "plante de leac".

Numele lor vine de la florile de sânziene, "o plantă cu flori galbene, mici şi dese ca o ploaie de stele, cu un parfum dulce şi un gust contrastant, puternic amar". Este întâlnită la marginea pădurilor, a drumurilor, pe câmpii, în fâneţe şi tufişuri. Tradiţia spune că sânzienele au puterea de a îndepărta răul şi boala.

                                             

În unele zone fete tinere îmbrăcate în costume populare, merg pe câmpuri, împletesc coroniţe de sânziene (flori galbene), se prind în horă şi joacă, asemenea Sânzienelor legendare. Baieţii aruncă coroniţe de flori galbene în curţile fetelor nemăritate şi poartă făclii în mâini.  

Informatii si fotografii:

http://casa-regala.blogspot.ro 

https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine  

Elena Radu

AEROPORTURI


CONSULATE GENERALE


NUMERE DE TELEFOANE UTILE

  • 112 - Apeluri de urgenta (Nr. unic de urgenta)
  • 118932 - Informatii numere de telefon
  • 1958 - Ora exacta
  • 0256-437973 - Centrul de Informare Turistica Timisoara
  • 0256-493806 - Informatii CFR
  • 0256-493471 - Autogara Autotim Timisoara
  • 0256-493639 - Aeroportul International Timisoara
  • 0256-220835 - Oficiul Registrul Comertului
  • 0256-408300 - Primaria Timisoara
  • 0256-493694 - Consiliul Judeţean Timis
  • 0256-493393 - Timpark ( N. Titulescu 10- ADP)
  • 0256-402703 - Politia rutiera
  • 0256-246112 - Politia locală

TAXI

  • Radio Taxi - 0256-940
  • Euro Taxi - 0256-941
  • Pro Taxi - 0256-942
  • Fan Taxi - 0256-944
  • Tudo Taxi - 0256-945
  • Autogen Taxi - 0256-988

ÎNCHIRIERI AUTO

International editions:   English | Italiano | Română