Spectaculoasa Dobroge și comorile sale săpate în stânci: Peștera Gura Dobrogei, monument al naturii de tip speologic

Situată între Dunăre și Marea Neagră, înconjurată de trei podișuri, cu munții ei bătrâni și erodați de vânturi și ape, Dobrogea își deschide enigmatic portalurile către lume. Nu poți cunoaște România cu adevărat fără să fi ajuns măcar o dată pe drumurile bătrânei Dobroge.

Aflată în partea de est a satului Târgușor, Rezervația Gura Dobrogei reprezintă o aria naturală protejată, ce aparține zonei de stepă, cu pătrunderi insulare de silvostepă. Pe lângă bogăția de floră și faună din Podișul Casimcei, rezervația cuprinde și zone de interes geologic și speologic.

Formaţiunile muntoase din zonă sunt vechi recifuri de corali, iar speciile de fosile perfect conservate, aflate în pereţii calcaroşi, sunt unice în ţară. În cadrul rezervației sunt incluse și două peșteri: Peștera Gura Dobrogei - căreia i se mai spune și Peştera Liliecilor - și Peștera La Adam.

Peştera Gura Dobrogei este un monument al naturii de tip speologic ce se întinde pe o suprafaţă de 5 ha. Este prevăzută cu trei guri de intrare, care duc către mai multe galerii. Peștera este locuită de numeroase colonii de lilieci aparținând ce aparțin speciilor mediteraneene Rhinolophus mehelyi și Myotis mistacinus. Acesta-i motivul pentru care a apărut a doua denumire, cea de Peșteră a Liliecilor. În interior s-au descoperit urme ale activității umane, care provin din ere îndepărtate - unelte de silex din paleolitic și neolitic, fragmente de ceramică neolitică, cât și obiecte din metal aparținănd epocii fierului. 

Istoricul şi arheologul Vasile Pârvan a fost primul care a semnalat existenţa acestei peşteri, în anul 1926, iar geologul E. Jekelius a apreciat că peștera ar avea o vârstă care a început la sfârşit de Pliocen, sau la început de Cuaternar. Formarea sa s-ar fi datorat unui curs de apă subteran într-o mare măsură şi mai puțin unor infiltraţii de apă.

În anul 1964, geologul Dan Patrulius, după studierea fosilele găsite în argilă, a apreciat ca ele aparțin erei Jurasicului. Mai târziu, s-au descoperit urme și din alte epoci: din perioada neolitică, romană, greacă și cercheză.

Dacă doriți să trăiți momente spectaluoase, de întoarcere într-un timp ce vine din îndepărtări preistorice, nu ezitați să vizitați Dobrogea și comorile sale din stânci.

Surse: www.histria-cheiledobrogei.ro.

http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/4-obiective-geografice/386-pestera-gura-dobrogei