În preajma sfârșitului lunii iunie, putem vedea, fie pe câmpuri, fie chiar în piețele din marile orașe românești, flori de sânzâiene. Puțin sunt însă, cei care au cunoștință despre ce puteri magice ar avea aceste flori. Iar când vine vorba de farmece și descântece, mai ales de dragoste și prosperitate, lucrurile devin și mai palpitante.
În ziua de 24 iunie, în calendarul religios ortodox se sărbătorește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, dar în tradiția populară această zi este numită ziua Sânzâienelor sau Drăgaica, cea mai lungă zi din an. Ziua este asociată Amuțirii cucului care cântase din 25 martie și se oprește în 24 iunie, jucând iată și un rol calendaristic.
„Prin calitatea sa de a înflori în cea mai lungă zi a anului (…) sânzâiana a devenit un reper calendaristic pentru aprecierea stadiului de dezvoltare a culturilor; dacă înflorește înainte de ziua care îi este dedicată, 24 iunie, stadiul vegetal al plantelor este avansat și invers. În nordul României și în unele zone de munte la înfloritul sânzâienii se începea cositul pajiștilor.”[1]
Sânzâienele au importante funcții magice în practicile care sunt specifice acestei zile, dintre care cea mai cunoscută este împletirea unei coronițe care se agață la ferestrele caselor pentru a aduce noroc. Pentru cine aruncă coroana pe acoperiș, ea îi poate prezice cum îi va merge acestei persoane pe parcursul anului. Se crede că dacă fetele necăsătorite vor pune în noaptea sânzâienelor o floare sub pernă, ele își pot visa ursitul.
În zona Munteniei, a Moldovei și Dobrogei, ziua de sânzâiene este numită Drăgaica, în amintirea Marii Zeițe Neolotice protectoare a culturilor și identificată cu Diana care dă roade câmpului, le păzește de grindină vindecă bolile și aduce ursitul fetelor de măritat, dar se supără dacă ziua îi este nesocotită. În aceste zone, este specific dansul Drăgaicei, care se joacă de către un grup de tinere fete, iar cea care o înfățișează pe zeiță are o rochie albă, iar pe cap o cunună din flori de sânzâiene.
Se crede că în această zi nu este bine să lucrezi, din cauză că Sânzâienele sau Drăgaicele te vor pedepsi și vei juca precum ele. Tot acum se adună de pe câmp plantele care sunt bune de leac peste an.[2]
Bibliografie
Ion Ghinoiu, Sărbători și obiceiuri românești, București, Editura Elion, 2004 Tudor Pamfile, Mitologia poporului român, București, Editura Vestala, 2006
Foto: http://www.zumi.md/sanatatea-ta/bea-ceai-de-flori-de-sanziene.-afla-pentru-ce-afeciuni-e-bun
calendarulortodox.ro/datini-obiceiuri-traditii/traditii-si-obiceiuri-de-sanziene-dragaica/
[1] Ion Ghinoiu, Sărbători și obiceiuri românești, București, Editura Elion, 2004, p. 313.
[2] Tudor Pamfile, Mitologia poporului român, București, Editura Vestala, 2006, p. 660.
International editions: