Ascunsă de păduri și înconjurată de apele lacului Snagov, Mănăstirea Snagov a fost cel mai important centru spiritual și cultural al Țara Românească în perioada feudală. Construită pe un loc străvechi — unde descoperirile arheologice au scos la iveală vase de lut din epoca bronzului și a fierului, precum și monede romane și bizantine — mănăstirea este una dintre cele mai vechi așezări monahale din apropierea București.
Prima atestare documentară datează din 1408, însă se pare că aici exista deja o mică capelă încă din timpul domniei lui Vladislav I (1364–1379). În 1456, Vlad Țepeș a decis ca, în acest loc izolat, înconjurat de ape și păduri, să construiască o închisoare pentru trădători, un zid de apărare, un pod care să lege uscatul de insulă și un tunel subacvatic de refugiu.
Biserica așezământului a fost restaurată de domnitorul Neagoe Basarab în 1521. Construită din cărămidă în stil bizantin, cu patru turle poligonale acoperite cu țiglă, asemenea întregului acoperiș, biserica se numără printre cele mai frumoase de acest fel din zonă. Interiorul este împodobit cu splendide fresce din secolul al XV-lea, alături de portretele unor personalități marcante ale epocii, precum Sfântul Neagoe Basarab și fiul său Teodosie, Mircea Ciobanul împreună cu întreaga familie. Deși, de-a lungul timpului, frescele au suferit numeroase transformări și restaurări, ele alcătuiesc cel mai amplu ansamblu mural păstrat într-o biserică din România.
Valoarea culturală a așezământului a crescut în 1643, când domnitorul Matei Basarab l-a înzestrat cu o tiparniță. Aici au fost tipărite cărți în limba greacă, slavonă, arabă și latină.
Mormântul lui Vlad Țepeș, între legendă și adevăr
Dacă ar fi să stabilim traseul locurilor marcate de trecerea domnitorului Vlad Țepeș, ar trebui să începem cu Sighișoara, locul său de naștere, să facem o oprire la Castelul Bran, să coborâm la Cetatea Poenari, apoi la Palatul Domnesc din Târgoviște, să ajungem la Curtea Domnească din București și, în final, să ne oprim la Mănăstirea Snagov, unde se pare că domnitorul și-a găsit odihna veșnică.
Unele legende spun că, după ce domnitorul Vlad Țepeș a fost ucis în 1476 de boierii din Țara Românească în pădurea de la Bălteni, călugării de la Mănăstirea Snagov i-ar fi luat trupul și l-ar fi îngropat în taină în biserică. În interiorul mănăstirii există o placă ce indică faptul că, sub o lespede de piatră, chiar în fața altarului, s-ar afla mormântul marelui voievod.
Indiferent dacă mormântul lui Vlad Țepeș se află aici sau nu, așezământul rămâne încărcat de istorie, cultură și credință. Acest loc oferă o adevărată oază de liniște, bucurie și împlinire spirituală pentru orice vizitator sau turist aflat în trecere.
Surse:
International editions: