Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca

Construcția bastionului este legată de privilegiile acordate Cetăţii Regale Castrum Clus de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1405. Orașul a primit titlul de „Oraş Liber Regal", care a contribuit la dezvoltarea sa ca centru comercial.  Noul statut primit a dat, de asemenea, locuitorilor dreptul de a construi ziduri, bastioane şi turnuri de apărare.

Anul exact în care a fost finalizat Bastionul Croitorilor nu este cunoscut, dar istoricii susţin ipoteza că trebuie să fi fost înainte de 1475, deoarece atunci a fost menționat pentru prima dată într-un document oficial.

Între secolele IX și X, Cluj-Napoca era doar o mică aşezare numită Castrum Clus, ocupând numai 7 hectare de teren. Dar dezvoltarea sa a dus la nevoia pentru un sistem de apărare mai solid. Locuitorii au înaintat o cerere oficială lui Sigismund de Luxemburg pentru a construi o fortificaţie mai mare. Aceasta a fost aprobată în 1405. Noua fortificație urma să fie ridicată cu sprijinul diferitelor bresle și să cuprindă o suprafață de 45 de hectare. Bastionul a fost finanţat de breasla croitorilor, în a cărei grijă va rămâne pentru mulți ani.

Bastionul Croitorilor este situat în colțul de sud-est al fostei cetăti şi este realizat din piatră fălţuită. A mai rămas şi un zid de piatră, ale cărui creneluri si găuri pentru arme sunt încă vizibile.

Dintre cele 18, acest bastion a fost asediat cel mai des. A suferit, de asemenea, devastări în mai multe rânduri, dar a fost reconstruit și restaurat de fiecare dată. În 1627, a explodat din cauză că a fost lovit de fulger. Principele Gabriel Bethlen (1580-1629) l-a reconstruit, eveniment care a fost comemorat prin plasarea unei plăci inscripţionate pe partea de est. Această placă este ceea ce a dus la numele eronat de "Bastionul Bethlen" dat turnului.

Nişte evenimente înspăimântătoare au avut loc aici de-a lungul istoriei. Cea mai notabilă este uciderea lui Baba Novac, fost general al lui Mihai Viteazul. O statuie a fost creată în memoria sa și plasată în fața a bastionului în 1975. Eroul de război a fost capturat de către nobilii maghiari, după bătălia de la Mirăslău din 1601 și ars pe rug pentru presupusă trădare. Trupul său neînsuflețit a fost tras în țeapă și pus pe Drumul Feleacului, în apropierea bastionului.  

Surse:

Ciorca, Ioan şi Horvath, Leonard, “Aşezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca”, Direcţia judeţeană pentru cultură şi patrimoniu naţional Cluj, Cluj-Napoca, 2011.

Manea, Irina, “Baba Novac, o figură legendară în oştile lui Mihai Viteazul”, 10 Februarie 2014, Historia.ro, URL: http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/baba-novac-o-figur-legendar-n-o-tile-lui-mihai-viteazul , Accesat: 15.06.2015.

Mihaly, Melinda, “Turnul Croitorilor, Cluj-Napoca”, 1 Septembrie 2012, Referinţe, URL: enciclopediavirtuala.ro/monument.php, Accesat: 15.06.2015.

“Cluj-Napoca, Bastionul, turnul Croitorilor”, Welcome to Romania, URL: http://www.welcometoromania.ro/Cluj/Cluj_Bastionul_Croitorilor_r.htm , Accesat: 15.06.2015.