În comuna Giroc, o suburbie a Timișoarei, se află Colecția Etnografică Marius Matei, una dintre cele mai mari din România. Colecția numără peste 1000 de piese ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Colecția cuprinde costume populare din Banatul de câmpie specifice mai multor subzone etnografice, salbe de argint, piese de cojocărit, și alte piese fastuoase brodate în fir de aur și argint.
Ca și podoabe specifice zonei Banatului pot fi menționate conciul sau cialmaua (acoperitoare de cap, confecționată dintr-o țesătură specială pentru această piesă, și care se purta în noaptea nunții și la sărbătorile mari de peste an), comașa sau gălanul (bentiță din monezi de argint cu niște panglici la ceafă, care se poartă peste părul împletit până la căsătorie iar după căsătorie se purta peste cârpă sau batic, dar fără panglici, și doar la sărbătorile mari de peste an) și tulbentul de bani (o acoperitoare de cap care conținea circa 100 monezi și cântărea în jur de 5-6 kg de argint, specific doar pentru Banatul de câmpie).
Costumele populare din Banat sunt cele mai fine, mai rafinate, cele mai scumpe față de restul regiunilor din România. Materialele din care sunt confecționate sunt din cele mai sofisticate. În afara țesăturilor de bumbac confecționate în casă, costumele populare mai erau confecționate si din sada, care este o pânză topită, venită pe filieră sârbă și era un material folosit pentru femeile cu o condiție mai modestă, pentru bărbați sau era folosit pentru confecționarea hainelor de iarnă, sau georgette-ul și crệpe de Chine folosite doar pentru îmbrăcămintea pentru femei.
Ornamentarea se realiza cu fir de mătase roșu, maro, negru, vișiniu, negru punctat cu galben, bordeaux punctat cu galben, mov rareori și albul pentru haine de bărbați sau pentru femei nevoiașe.
Expoziții
Colecția a fost expusă în muzee importante pe plan național precum Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Banatului, Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj, Muzeul Ștefan Jager din Jimbolia, dar și pe plan internațional. Faptul ca această colecție a fost acceptată în muzeele mai sus menționate atestă valoarea expoziției. O parte din colecția lui Marius Matei a fost cuprinsă într-un catalog intitulat Tezaur Bănățean, editat la Editura Astra Museum, o lucrare științifică recunoscută ca și carte de referință pentru România. Muzeul Țăranului Român a editat o carte a colecției intitulată Marius Matei Portul Bănățean care cuprinde o amplă descriere a portului țărănesc bănățean și a accesoriilor care îl însoțesc.
***
Pasiunea pentru jurnalism dar mai ales pentru conservarea tradițiilor și a patrimoniului autentic, l-au implicat pe Marius Matei în multe proiecte editoriale din zona meșteșugurilor tradiționale, a almanahurilor, a articolelor de specialitate.
Marius Matei, un împătimit de vechi și de frumos, urmărește recuperarea înțelepciunii și adevărului culturii populare. Știința colecționării patrimoniului creat de înaintași se face doar de persoane care poartă un profund respect și grijă pentru zestrea străbunilor animate de pasiune, curiozitate și studiu îndelungat.
Veșmintele tradiționale sunt zestrea istorică a unui neam. Fiecare pe cât de diferită pe atât de frumoasă reflectă specificul zonal, statutul social, vârsta, apartenența la o comunitate precum și poziția pe care o ocupă în cadrul ei.
Toate acestea constituie un limbaj țesografic care precede cu mult orice formă de scriere.
Recuperarea costumelor populare, a sacralității obiceiurilor și a dimensiunii magice a lumii de altădată contribuie la salvarea memoriei colective.
D.K.
International editions: