Constantin Esarcu, membru fondator al Societății Culturale Ateneul Român, a fost iniţiatorul construirii unui palat al ştiinţelor, artelor si culturii si tot el a iniţiat modalitatea de strângere de fonduri prin subscripție publică, lansând si celebrul slogan: "Daţi un Leu pentru Ateneu!"
În 1886, se pune piatra de temelie a edificiului, ce avea sa devina Ateneul Român. Întâmplarea face, ca pe locul ales pentru construcţie, să se afle deja o fundaţie, destinată construirii unui circ. Arhitectul a trebuit astfel, să adapteze proiectul la forma circulară preexistentă, lucru inedit şi singular in spațiul arhitectural al vremii. La 14 februarie 1888, clădirea este inaugurată, printr-o conferinţă susţinută de Alexandru Odobescu, iar în 1989 orchestra filarmonică dirijată de Eduard Wachman va susţine primul concert.
Numele, care vine de la zeiţa Atena şi aspectul de templu antic grecesc, sporesc încărcătura cultural-spirituală a edificiului. Frontonul triunghiular de la intrare este susţinut de 6 coloane ionice, iar pe frontispiciu sunt aşezate cinci medalioane in mozaic, ce înfățișează cinci figuri de mari domnitori români: Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Vasile Lupu, Matei Basarab şi Regele Carol I. Holul maiestuos de la intrare, înglobează 12 coloane dorice de marmură de Carrara, ce susţin sala de concerte. Patru scări monumentale, in spirală si una de onoare, conduc spectatorii către sala de concerte. In centrul primului nivel al scării de onoare, tronează bustul marelui compozitor român George Enescu.
Cele aproape 1000 de locuri, sunt dispuse sub forma amfiteatrelor greco-romane, oferind vizibilitate perfectă de oriunde. Cupola imensă, bogat decorată, absoarbe fondul vocal si instrumental şi îl redistribuie prin reverberaţie către auditoriu. Acustica excepţională a cavităţii sonore, plasează sala de concerte, ca una dintre cele mai reușite construcţii de acest gen, nu doar din Europa, ci din întreaga lume. Sub cupolă, de jur împrejurul sălii, se desfășoară cea mai mare frescă cu tematică istorică din România, realizată de pictorul Costin Petrescu. Sunt 25 de scene istorice reprezentative, de la "cucerirea Daciei de către Împăratul Traian", până la perioada regală, de sub Carol I si Ferdinand.
Este bine de ştiut, ca fapt de interes spiritual, că scena "intrării lui Mihai Viteazu in Alba Iulia", este pictată de cel ce avea să devină marele duhovnic Arsenie Boca, supranumit de credincioşi, "Sfântul Ardealului".Pe atunci se numea Zian si era elevul pictorului Costin Petrescu.
De-a lungul vremii, aici s-au lansat si au concertat muzicieni si compozitori de marcă, din ţară şi de peste hotare. Ateneul Român devine sediu al Filarmonicii "George Enescu", iar din 1958 găzduiește Festivalul Internaţional "George Enescu", la care participă muzicieni şi orchestre de mare prestigiu din întreaga lume.