Piaţa Avram Iancu - una dintre cele mai importante piețe din Cluj-Napoca

Piaţa Avram Iancu este una dintre cele mai mari și mai importante piețe din Cluj-Napoca. Pe lângă valoarea sa istorică, merită menționată şi frumusetea ei deosebită.

Prima atestare a pieţei datează de la mijlocul anilor 1700, când ofițerul Trencseni Ferenc a înconjurat suprafața actuală a Teatrului Naţional "Lucian Blaga" (situat vizavi de piață), cu scânduri, pentru a-şi instrui ofițerii. Zona a ajuns să includă terenul de sub piață și a primit numele de Cetatea Trencin. Şi-a păstrat această funcție până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În timpul secolului al XIX-lea, cetatea a găzduit depozitele de lemn și de cărbune ale orașului, precum și diferitele piețe de lemn și animale.

A existat, la un moment dat, un plan de a transforma cetatea în piața centrală, dar în cele din urmă, activitățile comerciale ale orașului au fost mutate în Piaţa Ștefan cel Mare întrucât era mai aproape de calea ferată. După ce s-a luat această decizie, cetatea a dobândit o funcție pur ornamentală.

De-a lungul anilor, piața a avut mai multe nume. După ce s-a numit Cetatea Trencin, a primit numele de Piaţa Bocskai în 1906. Istvan Bocskai a fost un nobil ardelean de origine slovacă, ce a condus revolta anti-habsburgică din Upper (Slovacia).

După 1923, a fostă numită Piaţa Cuza Vodă, după aceea, Piaţa Adolf Hitler - în timpul celui de-al Doilea Război Mondial -, apoi Piaţa Malinovski - în perioada comunistă - apoi Piaţa Victoriei. În 1993, numele său a fost schimbat în Piaţa Avram Iancu și a rămas aşa până în prezent.

Denumirea actuală onorează memoria eroului național care a avut un rol-cheie în revoluția din 1848. Avram Iancu a fost sensibil la suferințele țăranilor români, oprimaţi de conducerea maghiară, și a militat pentru drepturile politice ale compatrioților săi. Revoluția Română din 1848 a început după ce Kossuth Lajos a câștigat câteva victorii împotriva Habsburgilor și în încercarea de a găsi aliați, l-a atras pe Avram Iancu de partea sa. Însă, când acesta din urmă şi-a dat seama că pretinsul său aliat intenționa să unească Transilvania cu Ungaria fără acordarea de drepturi politice românilor, s-a pregătit de război împotriva lui. Eroismul lui şi al oamenilor lui a fost legendar și a accelerat înăbuşirea revoluției maghiare de către forțele austriece. Cu toate acestea, nu a reușit să obțină recunoașterea națiunii române.

Surse:

„Adevărul despre Avram Iancu şi revoluţia românească din Transilvania de la 1848", Adevărul, 29 Iulie 2013, Locul de regăsire: adevarul.ro/cultura/istorie/adevarul-despre-avram-iancu-revolutia-romaneasca-transilvania-1848-1_51f60ee1c7b855ff5681ea16/index.html, Accesat: 19.07.2015.

„Piaţa Avram Iancu", Cluj Life, 16 Octombrie 2012, Locul de regăsire: http://www.clujlife.com/2012/10/16/piata-avram-iancu/, Accesat: 19.07.2015.

„Piaţa Avram Iancu", Ministerul dezvoltării regionale şi turismului, 2011, Locul de regăsire: visitcluj.ro/atractii-turistice/monumente-arhitectonice/108-piata-avram-iancu.html, Accesat: 19.07.2015.

„Revoluţia de la 1848 în Transilvania", Enciclopedia României, Locul de regăsire: enciclopediaromaniei.ro/wiki/Revolu%C5%A3ia_de_la_1848_%C3%AEn_Transilvania, Accesat: 19.07.2015.

Ciorca, I. and Horvath, L., eds. (2011) Aşezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca: Direcţia judeţeană pentru cultură şi patrimoniu national Cluj. Parlog, N., „Avram Iancu – Povestea vulrurului rănit", 12 Iulie 2009, Locul de regăsire: http://www.descopera.ro/descopera-istoria-romanilor/5151789-avram-iancu-povestea-vulturului-ranit, Accesat:19.07.2015.