Sărbătorile de iarna la români încep de la Sf. Andrei (30 Nov.) şi ţin până la Sf. Ion (7 ian). Este o îmbinare de tradiţii, obiceiuri şi datini - unele venite din perioada precreştină - cu sărbători religioase...

"Cine nu taie porc de Crăciun şi miel de Paşte, ăla nu-i om", spune o străveche zicală românească, ilustrând importanţa pe care o are alimentaţia rituală în viaţa socială a satului tradiţional

Sfântul Nicolae sau "obiceiul" de a da daruri copiilor buni și nuiaua celor răi

Noaptea Sfântului Andrei, când oamenii nu pot face mare lucru, ci doar să se apere de strigoi, stafii, fantome, prin intermediul unor acte și gesturi apotropaice

O cămară plină cu borcane și butoaie... Varză la butoi... Ardei umpluți cu varză... Cu asta se ocupă gospodinele când se apropie toamna.

Mititeii, un fel de chiftele la grătar, sunt regii petrecerii la iarbă verde, la români. Micii se servesc, neapărat, cu muştar şi pâine, la o halbă de bere

O zi în care oamenii îşi amintesc de cei care nu mai sunt în viaţă şi aprind o lumânare pentru sufletele lor

Secerișul, cununa, SACRUL și trecerea într-o altă formă de manifestare, superioară